Sari la conținut

supracotă

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din supra- + cotă.

Pronunție

  • AFI: /su.pra'ko.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
supracotă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ supracotă supracote
Articulat supracota supracotele
Genitiv-Dativ supracotei supracotelor
Vocativ supracotă supracotelor
  1. cotă suplimentară (de bani, de produse etc.) care îi revine cuiva sau care este datorată de cineva.


Traduceri

Referințe