surată

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Confer soră.

Pronunție

  • AFI: /su'ra.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
surată
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ surată surate
Articulat surata suratele
Genitiv-Dativ suratei suratelor
Vocativ surată suratelor
  1. (pop.) prietenă bună, apropiată.
  2. termen familiar, prietenesc, pus (la țară) înaintea numelui unei femei despre care se vorbește sau căreia i se adresează cineva; apelativ folosit de femeile de la țară în relațiile dintre ele.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A se prinde surate = (despre femei) a lega între ele o prietenie trainică


Traduceri

Anagrame

Referințe