surfila

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză surfiler.

Pronunție

  • AFI: /sur.fi'la/


Verb


Conjugarea verbului
surfila
Infinitiv a surfila
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
surfilez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să surfileze
Participiu surfilat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a întări marginile unei țesături cu o cusătură rară, pentru a împiedica destrămarea firelor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe