surgeon
Aspect
(English)
Etimologie
Din anglo-normandă surgien, sirogen (confer franceză veche cirurgien), inevitabil din latină chīrūrgia („chirurgie”), din chīrurgus („chirurg”).
Provine din greacă antică χείρ (kheír, „mână”) + ἔργον (érgon, „lucru, muncă”).
Pronunție
Substantiv
surgeon, pl. surgeons
- (med.) chirurg
- The surgeon refused to operate because the patient was her son.
- (iht.) (pește) chirurg
Sinonime
- 1: (med.) (înv.) chirurgeon, (argou) sawbones
- 2: (iht.) surgeonfish
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Referințe
(français)
Etimologie
Atestat deja în secolul al XII-lea: din formele vechi sorjon, sourjon și sourgon.
Din verbul sourdre („a țâșni”) (după conjugarea verbului surgir) + -on.
Pronunție
- AFI: /syʁ.ʒɔ̃/
Substantiv
surgeon m., surgeons pl.
- (înv. și livr.) țâșnitură, jet
- (bot.) lăstar, vlăstar
- Couper les surgeons.
- (fig.) descendent, vlăstar
Sinonime
- 3: descendant, rejeton