tabie
Etimologie
Din turcă tabya.
Pronunție
- AFI: /'ta.bi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului tabie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tabie | tabii |
| Articulat | tabia | tabiile |
| Genitiv-Dativ | tabiei | tabiilor |
| Vocativ | tabie | tabiilor |
- (înv.) ridicătură de pământ construită în jurul unui loc întărit, spre a-l apăra.
- tabără; redută.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online