temperare

română

Etimologie

Din verbul a tempera.

Pronunție

• AFI: /tem.pe'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului temperare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	temperare	temperări
Articulat	temperarea	temperările
Genitiv-Dativ	temperării	temperărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a tempera și rezultatul ei.

Cuvinte derivate

• tempera

Traduceri

faptul de a tempera

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină temperāre < temperō.

Pronunție

• AFI: /tempe'rare/

Verb

1. a ascuți (un creion, etc.)
2. a oțeli, a căli

Cuvinte derivate

• temperalapis
• temperamatite
• temperamento
• temperante
• temperato
• temperino

---

latină

(Latina)

Etimologie

Derivat regresiv din temperō.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

1. forma de infinitiv prezent pentru temperō.