oțeli

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din oțel.

Pronunție

  • AFI: /o.ʦe'li/


Verb


Conjugarea verbului
oțeli
Infinitiv a oțeli
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
oțelesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să oțelească
Participiu oțelit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a mări duritatea unei piese metalice prin călire.
  2. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) întări, a (se) fortifica; a (se) căli.
  3. (v.refl.) (reg.) a se ameți de băutură, a se îmbăta.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe