oțeli

română

Etimologie

Din oțel.

Pronunție

• AFI: /o.ʦe'li/

Verb

Conjugarea verbului oțeli
Infinitiv	a oțeli
Indicativ prezent pers. 1 sg.	oțelesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să oțelească
Participiu	oțelit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a mări duritatea unei piese metalice prin călire.
2. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) întări, a (se) fortifica; a (se) căli.
3. (v.refl.) (reg.) a se ameți de băutură, a se îmbăta.

Cuvinte derivate

• oțelire
• oțelit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• elito
• eolit

Referințe

• DEX '98 via DEX online