căli

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slavă (veche) kaliti („a răcori, a modera”).

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
căli
Infinitiv a căli
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
călesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să călească
Participiu călit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a mări duritatea și rezistența unui metal sau a unui aliaj prin răcire bruscă după o încălzire la temperatură înaltă; a oțeli.
  2. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) întări, a (se) consolida, a (se) oțeli.
  3. (v.tranz.) a prăji în grăsime un aliment, în special varza.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe