tescui

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slavă (veche) tĕskovati.

Pronunție

  • AFI: /tes.ku'i/


Verb


Conjugarea verbului
tescui
Infinitiv a tescui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
tescuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să tescuiască
Participiu tescuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a presa struguri, fructe, pentru a stoarce mustul; a pune la teasc.
  2. (v.tranz.) (fig.) a strânge, a apăsa, a îndesa; a ticsi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe