Sari la conținut

timpanon

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză tympanon.

Pronunție

  • AFI: /tim.pa'non/


Substantiv


Declinarea substantivului
timpanon
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ timpanon timpanoane
Articulat timpanonul timpanoanele
Genitiv-Dativ timpanonului timpanoanelor
Vocativ timpanonule timpanoanelor
  1. instrument muzical folosit în sec. xVI-XVIII, alcătuit dintr-o cutie de rezonanță în formă de trapez, deasupra căreia erau întinse coarde de metal puse în vibrație cu două ciocănele.


Traduceri

Anagrame

Referințe