tiv
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /tiv/
Substantiv
| Declinarea substantivului tiv | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tiv | tivuri |
| Articulat | tivul | tivurile |
| Genitiv-Dativ | tivului | tivurilor |
| Vocativ | tivule | tivurilor |
- margine a unui obiect de stofă, de pânză etc., îndoită și fixată printr-o cusătură pentru a împiedica destrămarea țesăturii.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online