torit
Etimologie
Din franceză thorite.
Pronunție
- AFI: /to'rit/
Substantiv
| Declinarea substantivului torit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | torit | invariabil |
| Articulat | toritul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | toritului | invariabil |
| Vocativ | toritule | invariabil |
- silicat natural de toriu, puternic radioactiv, întrebuințat, ca minereu, pentru extragerea unor elemente radioactive.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online