Sari la conținut

tovărășie

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din tovarăș + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /to.və.rəˈʃi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
tovărășie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tovărășie tovărășii
Articulat tovărășia tovărășiile
Genitiv-Dativ tovărășiei tovărășiilor
Vocativ tovărășie tovărășiilor
  1. relația dintre tovarăși, legătură bazată pe raporturi tovărășești.
  2. companie, societate.
  3. asociere, participare la o întreprindere (comercială); întovărășire, asociație.

Expresii

  • A ține (cuiva) tovărășie = a sta pe lângă cineva pentru a nu-l lăsa singur, pentru a-l distra; a ține cuiva de urât


Traduceri

Referințe