tromba

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : trombă

română

Etimologie

Din trombă.

Pronunție

  • AFI: /ˈtrom.ba/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru trombă.





galiciană

(galego)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

tromba f., trombas pl.

  1. furtună cu fulgere

Sinonime





italiană

(italiano)

Etimologie

Dintr-o formă germanică *trumba < formație onomatopeică.

Pronunție

  • AFI: /ˈtromba/


Substantiv

tromba f., trombe pl.

  1. trompetă
  2. corn
  3. (mil.) trompetist, gornist
  4. puț, fântână

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Etimologie

Din trombare.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru trombare.