uitare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a uita.

Pronunție

  • AFI: /uj'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
uitare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uitare uitări
Articulat uitarea uitările
Dativ-Genitiv uitării uitărilor
Vocativ uitare uitărilor
  1. faptul de a uita, de a nu-și aduce aminte (de cineva sau de ceva); lipsa oricărei amintiri.
  2. rătacire morală.
  3. (fig.) neființă, neant.

Cuvinte compuse

Expresii

  • A da (sau a lăsa) uitării (pe cineva sau ceva) = a nu se mai interesa, a înceta să mai iubească sau să-și amintească (de cineva sau de ceva), a se sili să uite


Traduceri

Anagrame

Referințe