uliță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) ulica.

Pronunție

  • AFI: /'u.li.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
uliță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uliță uliți
Articulat ulița ulițile
Genitiv-Dativ uliții uliților
Vocativ uliță uliților
  1. drum îngust care străbate un sat (rar un oraș), mărginit de o parte și de alta de case; (p.ext.) stradă.
  2. (colectiv) oamenii care locuiesc în casele de pe uliță.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A bate ulițile = a umbla fără rost, haimana; a hoinări


Traduceri

Anagrame

Referințe