urmărit
Etimologie
Din a urmări.
Pronunție
- AFI: /ur.mə'rit/
Substantiv
| Declinarea substantivului urmărit | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | urmărit | urmăriți |
| Articulat | urmăritul | urmăriții |
| Genitiv-Dativ | urmăritului | urmăriților |
| Vocativ | urmăritule | urmăriților |
- persoană care este căutată de organele judiciare, polițienești etc. (pentru o infracțiune comisă).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online