vacanță

română

Variante

• vacanție

Etimologie

Din franceză vacance, italiană vacanza.

Pronunție

• AFI: /va'kan.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului vacanță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vacanță	vacanțe
Articulat	vacanța	vacanțele
Genitiv-Dativ	vacanței	vacanțelor
Vocativ	vacanță	vacanțelor

1. perioadă de odihnă acordată elevilor și studenților la sfârșitul unui trimestru, semestru sau an de școală ori de studii.
2. concediu (acordat unui salariat).
3. interval de timp in care o instituție, un organ reprezentativ etc. își incetează activitatea.
4. interval de timp in care un post, o funcție, o demnitate etc. rămân vacante.

Cuvinte derivate

• radiovacanța

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• canavăț

Referințe

• DEX '98 via DEX online