vagant

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză vagant.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
vagant
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vagant vaganți
Articulat vagantul vaganții
Genitiv-Dativ vagantului vaganților
Vocativ vagantule vaganților
  1. poet medieval de limbă latină, rătăcitor, care cânta bucuria de a trăi; goliard.


Traduceri

Referințe