vagant

română

Etimologie

Din franceză vagant.

Pronunție

• AFI: /va'gant/

Substantiv

Declinarea substantivului vagant
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vagant	vaganți
Articulat	vagantul	vaganții
Genitiv-Dativ	vagantului	vaganților
Vocativ	vagantule	vaganților

1. poet medieval de limbă latină, rătăcitor, care cânta bucuria de a trăi; goliard.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online