varniță

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din bulgară варницa (varnica), sârbocroată varnica.

Pronunție

  • AFI: /'var.ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
varniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ varniță varnițe
Articulat varnița varnițele
Genitiv-Dativ varniței varnițelor
Vocativ varniță varnițelor
  1. ladă de scânduri deschisă în partea de sus și îngropată pe jumătate în pământ, folosită la stingerea varului sau la prepararea manuală a mortarului pe un șantier.
  2. groapă amenajată în pământ pentru construirea cuptoarelor de var; cuptor în care se arde piatra de var.


Traduceri

Anagrame

Referințe