De la Wikționar, dicționarul liber
(español)
Etimologie
Din verdura („verdeață”) + -ero.
Pronunție
Substantiv
verdulero m., verduleros pl.
- (alim.) negustor de legume și fructe; zarzavagiu, fructar
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Referințe