vigilență

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

După franceză vigilance < latină vigilantia.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
vigilență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vigilență vigilențe
Articulat vigilența vigilențele
Dativ-Genitiv vigilenței vigilențelor
Vocativ vigilență vigilențelor
  1. atitudine de observare atentă și susținută, de supraveghere continuă a ceea ce se întâmplă în jurul său (pentru a preveni, a descoperi sau a combate acțiuni reprobabile, ostile, dușmănoase).


Traduceri

Anagrame

Referințe