vindec

română

Etimologie

Din a vindeca (derivat regresiv).

Pronunție

• AFI: /'vin.dek/

Substantiv

Declinarea substantivului vindec
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vindec	vindecuri
Articulat	vindecul	vindecurile
Genitiv-Dativ	vindecului	vindecurilor
Vocativ	vindecule	vindecurilor

1. (pop.) vindecare, tămăduire, lecuire; (p.ext.) (concr.) leac.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online