vindeca

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină vindicare.

Pronunție

  • AFI: /vin.de'ka/


Verb


Conjugarea verbului
(se) vindeca
Infinitiv a (se) vindeca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) vindec
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) vindece
Participiu vindecat
Conjugare I
  1. (v.refl. și tranz.) a scăpa sau a face pe cinevascape de o boală, a (se) face sănătos; a (se) însănătoși, a (se) tămădui, a (se) lecui.
  2. (v.refl. spec.) (despre răni, tăieturi etc.) a se închide, a se cicatriza.
  3. (v.tranz.) (fig.) a facedispară, să înceteze o suferință morală, o supărare, un dor etc.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe