vitejie

română

Etimologie

Din viteaz + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /vi.teˈʒi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului vitejie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vitejie	vitejii
Articulat	vitejia	vitejiile
Genitiv-Dativ	vitejiei	vitejiilor
Vocativ	vitejie	vitejiilor

1. (la sg.) însușirea de a fi viteaz, calitatea celui viteaz; voinicie.
2. faptă vitejească.
3. (pop.) haiducie.

Locuțiuni

• (loc.adv.) Cu vitejie = vitejește.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online