vitupera
Aspect
Etimologie
Din franceză vitupérer < latină vituperare.
Pronunție
- AFI: /vi.tu.pe'ra/
Verb
Conjugarea verbului vitupera | |
Infinitiv | a vitupera |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
vituperez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să vitupereze |
Participiu | vituperat |
Conjugare | I |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online