denigra

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză dénigrer < latină denigrare.

Pronunție

  • AFI: /de.ni'gra/


Verb


Conjugarea verbului
denigra
Infinitiv a denigra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
denigrez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să denigreze
Participiu denigrat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a ponegri, a defăima, a calomnia, a discredita.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri