Sari la conținut

vivent

De la Wikționar, dicționarul liber

(català)

Etimologie

Din latină vīvente(m), forma de acuzativ pentru vīvēns („în viață, viu”).

Pronunție

  • (occidental, oriental) AFI: /viˈvent/
  • (central) AFI: /biˈben/


Substantiv

vivent m., vivents pl.

  1. ființă vie

Cuvinte apropiate


Adjectiv


Declinarea adjectivului
vivent
Singular Plural
Masculin vivent vivents
Feminin vivent vivents
  1. în viață, viu

Sinonime

Referințe





(français)

Etimologie

Din vivre.

Pronunție


Verb

  1. forma de persoana a III-a plural la indicativ prezent pentru vivre.
  2. forma de persoana a III-a plural la subjonctiv prezent pentru vivre.

Omofone

Paronime





(Latina)

Etimologie

Din vīvō.

Pronunție

  • (Latină clasică) AFI: /u̯iː.u̯ent/
  • (Latină ecleziastică) AFI: /ˈvi.vent/


Verb

  1. forma de persoana a III-a plural la indicativ prezent activ pentru vīvō.