vogare

italiană

(italiano)

Etimologie

Origine incertă. Poate din latină vocare.

Pronunție

• AFI: /vo'gare/

Verb

1. a mâna (o barcă) cu vâslele, a rama, a vâsli

Sinonime

• remare

Cuvinte derivate

• voga
• vogata
• vogatore

Referințe

• Treccani.it