Sari la conținut

vuieta

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din vuiet.

Pronunție

  • AFI: /vu.jeˈta/


Verb


Conjugarea verbului
vuieta
Infinitiv a vuieta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să vuiete
Participiu vuietat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (reg.) a vui; a vâjâi.
  2. (v.intranz.) a răsuna.


Traduceri

Anagrame

Referințe