vulgaritate
Etimologie
Din franceză vulgarité < latină vulgaritas, vulgaritatis.
Pronunție
- AFI: /vul.ga.ri'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului vulgaritate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vulgaritate | vulgarități |
| Articulat | vulgaritatea | vulgaritățile |
| Genitiv-Dativ | vulgarității | vulgarităților |
| Vocativ | vulgaritate | vulgarităților |
- caracterul a ceea ce este vulgar, lipsit de distincție; trivialitate, grosolănie.
- (concr.; la pl.) expresie vulgară, lucru, faptă vulgară.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online