țâșni
Etimologie
Din țâșt.
Pronunție
- AFI: /ʦɨʃ'ni/
Verb
| Conjugarea verbului țâșni | |
| Infinitiv | a țâșni |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
țâșnesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să țâșnească |
| Participiu | țâșnit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (despre lichide, aburi; la pers. 3) a ieși cu presiune printr-o crăpătură sau printr-o deschizătură.
- Un izvor care țâșnește printr-o crăpătură.
- a sări, a împroșca.
- (despre ființe) a apărea, a sări, a ieși de undeva pe neașteptate; a intra brusc undeva, a da buzna.
- a porni brusc, a se repezi, a se năpusti.
- a se ivi deodată, a izbucni cu putere, a irupe.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a ieși cu putere printr-o deschizătură îngustă; a erupe
|