împrumuta

română

Etimologie

Din latină *impromutare < impromutuāre sau din împrumut.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pru.mu'ta/

Verb

Conjugarea verbului (se) împrumuta
Infinitiv	a (se) împrumuta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) împrumut
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) împrumute
Participiu	împrumutat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a da cuiva sau a lua de la cineva un bun care urmează să fie restituit.

   Cât vrei să-ți împrumut?

   S-a împrumutat cu o sumă mică.

2. a adopta cuvinte, obiceiuri etc.; p. ext. a imita.

   Împrumutase o temă folclorică.

Sinonime

• 1: da, îndatora, (înv. și reg.) prumuta, (înv.) (se) aprumuta, scumpăra
• 2: lua, importa

Cuvinte derivate

• împrumut
• împrumutare
• împrumutat
• împrumutător

Traduceri

a lua pentru un timp (cu condiția restituirii)

cehă: půjčit (čeština) daneză: låne (dansk) ebraică: לשאול (עברית) (lish'ol) engleză: borrow (English), lend (English) esperanto: prunti (Esperanto) estoniană: laenama (eesti) finlandeză: lainata (suomi) franceză: emprunter (français), prêter (français) galiciană: prestar (galego) germană: borgen (Deutsch), leihen (Deutsch) greacă: δανείζω (Ελληνικά) (daneízo) idiș: באָרגן (ייִדיש) (borgn) italiană: prestare (italiano)

japoneză: 貸す (日本語) (かす, kasu) maghiară: kölcsönad (magyar) norvegiană: låne (norsk) neerlandeză: lenen (Nederlands), ontlenen (Nederlands), uitlenen (Nederlands) papamiento: fia (Papiamentu) poloneză: pożyczać (polski), pożyczyć (polski) portugheză: emprestar (português), pegar (português) slovacă: pozičať (slovenčina) slovenă: sposoditi (slovenščina), izposoditi (slovenščina), posoditi (slovenščina) spaniolă: prestar (español) suedeză: låna (svenska) turcă: ödunç almak (Türkçe), borç almak (Türkçe)

Referințe

• DEX online