monolog

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză monologue.

Pronunție

  • AFI: /mo.no.log/


Substantiv


Declinarea substantivului
monolog
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ monolog monoloage
Articulat monologul monoloagele
Dativ-Genitiv monologului monoloagelor
Vocativ ' '
  1. scenă dintr-o lucrare dramatică în care vorbește un singur personaj.
  2. lucrare dramatică de mici proporții, pentru un singur actor.
  3. discurs lung al unei persoane, care nu permite intervenția interlocutorilor.


Traduceri