rima

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
rima

română

Etimologie

Din franceză rimer.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
rima
Infinitiv a rima
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
rimez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să rimeze
Participiu rimat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre două sau mai multe cuvinte) a avea aceleași sunete în silabele finale.
  2. (v.intranz.) (fig.) (despre lucruri, idei, persoane etc.) a se potrivi, a se afla în consens.
  3. (v.intranz.) (rar) a face versuri cu rimă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe