rubarbă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză rhubarbe.

Pronunție

  • AFI: /ru'bar.bə/


Substantiv


Declinarea substantivului
rubarbă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rubarbă rubarbe
Articulat rubarba rubarbele
Dativ-Genitiv rubarbei rubarbelor
Vocativ ' '
  1. plantă erbacee legumicolă, cu tulpina înaltă, cu frunze mari și cu flori purpurii-închise, folosită în alimentație și în medicină; revent.


Traduceri