rubarbă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Rubarbă

română

Etimologie

Din franceză rhubarbe. Confer germană Rhabarber.

Pronunție

  • AFI: /ru'bar.bə/


Substantiv


Declinarea substantivului
rubarbă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rubarbă rubarbe
Articulat rubarba rubarbele
Dativ-Genitiv rubarbei rubarbelor
Vocativ rubarbă, rubarbo rubarbelor
  1. (bot.) (Rheum officinale) plantă erbacee legumicolă, cu tulpina înaltă, cu frunze mari și cu flori purpurii-închise, folosită în alimentație și în medicină; revent.

Sinonime

Vezi și


Traduceri

Referințe