singurătate

română

Etimologie

Din singur + suf. -ătate.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului singurătate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	singurătate	singurătăți
Articulat	singurătatea	singurătățile
Dativ-Genitiv	singurătății	singurătăților
Vocativ	'	'

1. faptul de a fi singur; starea celui care trăiește singuratic; spec. izolare morală.
2. loc retras pe unde oamenii nu umblă deloc sau trec foarte rar; loc pustiu, lipsit de oameni (și de animale); pustietate; p. ext. izolare.

   Era o singurătate totală.

Sinonime

• 1: izolare, solitudine
• 2: pustietate, (fig.) sihăstrie

Cuvinte derivate

• însingura
• însingurare
• însingurat
• singur
• singuratic
• singurel

Traduceri

stare a celui care trăiește sau se simte singur

arabă: انفراد (العربية) (infirād) m. bosniacă: samoća (Bosanski) f. cehă: osamělost (Česky) f. croată: samoća (Hrvatski) f. engleză: loneliness (English) finlandeză: eristyneisyys (Suomi), eristäytyneisyys (Suomi) franceză: solitude (Français) f. germană: Einsamkeit (Deutsch) f. greacă: μοναξιά (Ελληνικά) (monaxiá) f. hindi: अकेलापन (हिन्दी) (akelāpan) m. interlingua: solitude (Interlingua) islandeză: einmanaleiki (Íslenska) italiană: solitudine (Italiano) f.

latină: solitudo (Latina) maghiară: egyedüllét (Magyar) neerlandeză: eenzaamheid (Nederlands) f. poloneză: samotność (Polski) portugheză: solidão (Português) f. rusă: одиночество (Русский) (odinóčestvo) n. sârbă: самоћа (Српски / Srpski) (samoća) f., самoст (Српски / Srpski) (samost) f., осамљеност (Српски / Srpski) (osamljenost) f., усамљеност (Српски / Srpski) (usamljenost) f., самота (Српски / Srpski) (samota) f. spaniolă: soledad (Español) f. suedeză: ensamhet (Svenska) c. turcă: yalnızlık (Türkçe)

Referințe

• DEX online