loc
De la Wikționar, dicționarul liber
| Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul "modifică pagina" și rezolvând următoarele probleme: Uniformizare + traduceri în alte limbi |
Cuprins |
română
Etimologie
Din latină locus.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului loc |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | loc | locuri |
| Articulat | locul | locurile |
| Dativ-Genitiv | locului | locurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- punct, porțiune determinată în spațiu.
- a) A lua loc: a se așeza.
- b) A-și face loc: a-și croi drum.
- c) A face (cuiva) loc: a se da la o parte pentru a trece sau a se așeza cineva.
- d) A ține locul: a înlocui pe cineva.
- e) A umbla din loc în loc: a umbla dintr-o parte în alta.
- f) Din capul locului: de la început.
- g) A se opri în loc: a se opri brusc.
- h) A-i sta cuiva mintea în loc: a nu putea judeca; a rămâne buimac; a se buimăci.
- i) A-i veni inima la loc: a-i trece frica; a se liniști.
- j) A pune pe cineva la locul lui: a pune pe cineva la punct.
- k) La un loc: împreună; laolaltă.
- l) Pe loc:
- m) A sta pe loc: a nu merge mai departe; a se opri.
- n) Peste tot locul: în toate părțile; pretutindeni.
- o) Pe unele locuri unde și unde; pe alocuri.
- p) A rămâne (sau a sta) locului: a rămâne nemișcat; a se opri.
- q) A-și afla locul: a se stabili undeva.
- r) A nu-și (mai) afla locul: a nu avea astâmpăr; a fi agitat.
- s) A veni (sau a se duce, a trimite) la fața locului: a veni (sau a se duce, a trimite) acolo unde s-a petrecut ceva.
- t) Pe loc repaus! comandă militară în urma căreia soldatul ia o poziție liberă, rămânând însă nemișcat.
- u) A o lua (sau a porni) din loc: a pleca de undeva.
- bucată de pământ, rezervată special pentru ceva.
-
- Loc de casă: teren pe care urmează să fie construită o casă.
- Loc de pășune: bucată de pământ necultivat, unde sunt păscute vitele.
-
- întindere mare de pământ, având anumite caracteristici specifice; regiune; meleag; ținut.
-
- Locuri mlăștinoase.
-
- localitate, regiune, țară în care s-a născut cineva sau de unde își trage originea.
-
- (A fi) de 'loc(sau din partea locului) (a fi) de baștină; a fi din regiunea dată.
-
- spațiu ocupat de cineva sau de ceva.
- funcție deținută de o persoană într-o instituție, întreprindere sau organizație; post; serviciu.
-
- Loc de muncă instituție sau întreprindere în care o persoană își desfășoară activitatea.
- Are un loc bun: are un serviciu bun.
-
- situație socială a unei persoane.
- situație favorabilă; moment potrivit; ocazie; prilej.
-
- A avea loc a se întâmpla; a se produce.
-
- fragment într-o scriere unde a apărut o informație sau o relatare.
- În loc de ... (sau în locul ...) indică o înlocuire, o substituire. În loc să ... (sau de a ...) indică opoziția între două idei.
Sinonime
- punct
- așezare
- teren (A cumpărat un loc de casă.)
- zonă
- meleag
- regiune, tărâm, teritoriu, ținut, zonă (Se afla pe locuri necunoscute.)
- regiune
- parte], regiune, ținut (Vezi cum e și prin alte locuri.)
- poziție, situație (Ocupă un loc onorabil în societate.)
- loc comun = a) banalitate; b) clișeu.