Sari la conținut

á

De la Wikționar, dicționarul liber

(føroyskt)

Etimologie

Din nordică veche /a/

Pronunție


Substantiv

  1. a doua literă din alfabetul faroez

Omonime

Etimologie

Din nordică veche á

Substantiv


Declinarea substantivului
á
nearticulat Singular Plural
Nominativ á áir
Acuzativ á áir
Dativ á áum
Genitiv áar áa
  1. râu

Sinonime

Etimologie

Din nordică veche á

Prepoziție


Declinarea substantivului
áin
articulat Singular Plural
Nominativ áin áirnar
Acuzativ ánna áirnar
Dativ ánni áunum
Genitiv áarinnar áanna

á (+ acuzativ)

  1. pe, asupra
  2. spre, lângă, apropiat

á (+ dativ)

  1. pe
  2. în
  3. la

Etimologie

Onomatopee

Interjecție

  1. a! ah! aha!
  2. pufnitul unui animal

Omonime





(galego)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

á

  1. aripă





(íslenska)

Etimologie

Rădăcină comună cu å

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

á

  1. râu

Etimologie

Derivat regresiv din ær

Substantiv

  1. forma de acuzativ singular pentru ær
    română: oaie
  2. forma de acuzativ plural pentru ær
    română: oi
  3. forma de dativ singular pentru ær
    română: oii

Etimologie

Derivat regresiv din eiga

Verb

  1. forma de persoana I singular la prezent pentru eiga
    română: (eu) dețin
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru eiga
    română: (el) deține


Interjecție

  1. au! aoleo! (exclamații de durere)


Prepoziție

  1. pe
  2. în

Expresii





(中文(臺灣))

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv

  1. grav (despre voce)





(español)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Interjecție

  1. formă învechită pentru a
    română: pentru, pe, la