încorseta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din în- + corset.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kor.se'ta/


Verb


Conjugarea verbului
încorseta
Infinitiv a încorseta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
încorsetez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să încorseteze
Participiu încorsetat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a pune într-un corset (medical).
  2. (v.tranz.) (fig.) a împiedica pe cineva în acțiunile sau în gândurile sale; a îngrădi, a încătușa.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe