scorni
Variante
Etimologie
Din bulgară скорна (skorna), ucraineană скорнятy (skornjaty).
Pronunție
- AFI: /skor'ni/
Verb
| Conjugarea verbului scorni | |
| Infinitiv | a scorni |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
scornesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să scornească |
| Participiu | scornit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a plăsmui, a inventa; a concepe, a crea.
- (v.tranz.) a lansa (cu rea-credință) o minciună, un zvon (pentru a înșela); a urzi, a ticlui.
- (v.refl.) a se isca, a se ivi, a se porni, a se declanșa, a se stârni, a se dezlănțui.
- (v.tranz.) (pop.) a face să se miște din locul unde se află, să iasă din adăpost; a stârni, a urni.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online