înduioșa

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din în + duios.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.du.jo'ʃa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) înduioșa
Infinitiv a (se) înduioșa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) înduioșez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) înduioșeze
Participiu înduioșat
Conjugare I
  1. (v.refl. și tranz.) a fi cuprins sau a face pe cinevafie cuprins de duioșie, de milă.
    A se înduioșa până la lacrimi.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe