înfoca

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : înfocă

română

Etimologie

Din în- + foc.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.foˈka/


Verb


Conjugarea verbului
înfoca
Infinitiv a înfoca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
înfoc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să înfoace
Participiu înfocat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (rar) a înfierbânta, a încălzi ceva la foc; a da foc la ceva.
  2. (v.refl.) (fig.) a se aprinde, a se înflăcăra (ca urmare a unui sentiment puternic).

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din înfoca.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru înfoca.

Anagrame

Referințe