întreținut

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a întreține.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tre.ʦi'nut/


Substantiv


Declinarea substantivului
întreținut
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ întreținut întreținuți
Articulat întreținutul întreținuții
Genitiv-Dativ întreținutului întreținuților
Vocativ întreținutule întreținuților
  1. persoană căreia o altă persoană (de sex opus, cu care trăiește în concubinaj) îi asigură mijloacele de existență.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe