șerpișor

română

Etimologie

Din șarpe + sufixul -ișor.

Pronunție

• AFI: /ʃer.pi'ʃor/

Substantiv

Declinarea substantivului șerpișor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șerpișor	șerpișori
Articulat	șerpișorul	șerpișorii
Genitiv-Dativ	șerpișorului	șerpișorilor
Vocativ	șerpișorule	șerpișorilor

1. diminutiv al lui șarpe; șerpurel; (fig.) om zglobiu, neastâmpărat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online