șpăcluială
română
Etimologie
Din a șpăclui.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului șpăcluială | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șpăcluială | șpăcluieli |
| Articulat | șpăcluiala | șpăcluielile |
| Genitiv-Dativ | șpăcluielii | șpăcluielilor |
| Vocativ | șpăcluială | șpăcluielilor |
- faptul de a șpăclui.
- strat subțire de ipsos sau de chit care se aplică pe tencuială sau pe lemnărie cu ajutorul șpaclului.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online