țăcălie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /ʦə.kə'li.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
țăcălie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țăcălie țăcălii
Articulat țăcălia țăcăliile
Genitiv-Dativ țăcăliei țăcăliilor
Vocativ țăcălie țăcăliilor
  1. barbă mică și ascuțită; cioc, barbișon.


Traduceri

Anagrame

Referințe