țigăni

Vezi și : țigani

română

Etimologie

Din țigan.

Pronunție

• AFI: /ʦi.gəˈni/

Verb

Conjugarea verbului se țigăni
Infinitiv	a se țigăni
Indicativ prezent pers. 1 sg.	mă țigănesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să se țigănească
Participiu	țigănit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) a insista mult (și în mod dizgrațios) pentru a obține ceva; a cere ceva cu încăpățânare; p. ext. a se târgui, a se tocmi (mahalagește).

Cuvinte derivate

• țigan
• țigănesc
• țigănie
• țigănime

Traduceri

a insista

Referințe

• DEX online