гриф

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

rusă

(русский)

Etimologie

Inevitabil din latină gryps < greacă antică γρύψ.

Pronunție

  • AFI: /grʲif/


Substantiv

гриф (grif)

  1. vultur
  2. (mit.) grifon


m. Singular Plural
Nominativ гриф грифы
Genitiv грифа грифов
Dativ грифу грифам
Acuzativ грифа, гриф грифов, грифы
Instrumental грифом грифами
Prepozițional грифе грифах


Etimologie

Din germană Griff.

Substantiv

гриф (grif)

  1. (muz.) claviatură, gât, limbă (la instrumente cu coarde)
  2. (p. ext.) sigiliu, ștampilă, pecete

Referințe