acrescământ

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

După franceză accroissement.

Pronunție

  • AFI: /a.kres.kə'mɨnt/


Substantiv


Declinarea substantivului
acrescământ
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ acrescământ acrescăminte
Articulat acrescământul acrescămintele
Genitiv-Dativ acrescământului acrescămintelor
Vocativ ' '
  1. (jur.) creștere a dreptului unei persoane la o succesiune, ca urmare a înlăturării de la această succesiune a altor persoane ori a renunțării lor la drepturile izvorâte din lege ori din testament.


Traduceri

Referințe